A Type of Urban Genesis in Romanian Outer-Carpathian Area: the Genoan Cities
The Mongol expansion in the West and the political
and commercial interests arising from antagonisms between the
Golden Horde and the Persian Ilkhanate determined the
transformation of the Black Sea into an international trade turntable
beginning with the last third of the XIIIth century. As the Volga
Khanate attracted the maritime power of Genoa in the
transcontinental project of deviating the Silk Road to its own benefit,
the latter took full advantage of the new historical conjuncture, to the
detriment of its rival, Venice. As a consequence, Genoa settled
important urban centers on the Pontic shores, having mainly a
commercial role. In the Romanian outer-Carpathian area, Vicina,
Cetatea Albâ, and Chilia are notable, representing distinct, important
types of cities within the broader context of the Romanian medieval
urban genesis typology.
[1] V. Cioc├óltan, Mongolii ┼ƒi Marea Neagrâ ├«n secolele XIII-XIV, Bucure┼ƒti:
Editura Enciclopedicâ, 1998, p. 85.
[2] ┼×. Papacostea, "Genovezii ├«n Marea Neagrâ (1261-1453).
Metamorfozele unei hegemonii", in Marea Negrâ. Puteri maritime -
puteri terestre (sec. XIII-XVIII), Bucureşti: Institutul Cultural Român,
2006, pp. 21-49.
[3] O. Cristea, Veneţia ┼ƒi Marea Neagrâ ├«n secolele XIII-XIV. Contribuţii la
studiul politicii orientale veneţiene, Brâila: Editura Istros, 2004; O.
Cristea, "Anotimpurile veneţiene: cronica unei hegemonii e┼ƒuate (1204-
1484)", in Marea Negrâ. Puteri maritime - puteri terestre (sec. XIIIXVIII),
Bucureşti: Institutul Cultural Român, 2006, pp. 76-101.
[4] Gh. I. Brâtianu, Marea Neagrâ. De la origini p├ónâ la cucerirea
otomanâ, vol. II, Bucure┼ƒti: Editura Meridiane, 1988, p. 100; M. Balard,
La Romanie génoise (XIIe-début du XVe siècle), II, Roma: ├ëcole
Française de Rome, 1978, p. 850.
[5] V. Cioc├óltan, Mongolii ┼ƒi Marea Neagrâ ├«n secolele XIII-XIV, Bucure┼ƒti:
Editura Enciclopedicâ, 1998, p. 144.
[6] Gh. I. Brâtianu, "Vicina I. Contributions ├á l'histoire de la domination
byzantine et du commerce génois en Dobrogea", in Academie Roumaine,
Bulletin de la Section Historique, t. X, Bucure┼ƒti, 1923; Gh. I. Brâtianu,
Recherches sur Vicina et Cetatea Albâ, Bucure┼ƒti, 1935.
[7] N. Grâmadâ, "Vicina. Isvoare cartografice, originea numelui,
identificarea ora┼ƒului", in Codrul Cosminului, Cernâuţi, pp. 435-459,
1925.
[8] Gh. I. Brâtianu, Recherches sur Vicina et Cetatea Albâ, Bucure┼ƒti, 1935,
p. 47.
[9] ┼×t. Olteanu, "Comerţul pe teritoriul Moldovei ┼ƒi Ţârii Rom├óne┼ƒti ├«n
secolele X-XIV", in Studii. Revistâ de istorie, vol. 22, no. 5, p. 865,
1969; R. Ciobanu, "Aspecte ale civilizaţiei portuare din Dobrogea la
sfârşitul secolului al XIII-lea şi în secolul al XIV", in Pontica, no. 3, pp.
297-329, 1970.
[10] Gh. I. Brâtianu, Recherches sur Vicina et Cetatea Albâ, Bucure┼ƒti, 1935,
pp. 48-50.
[11] Gh. I. Brâtianu, Recherches sur Vicina et Cetatea Albâ, Bucure┼ƒti, 1935,
pp. 50-52.
[12] V. Laurent, "La domination byzantine aux bouches du Danube sous
Michel VIII Paléologue", in Revue Historique du Sud-Est Européen, vol.
XXII, pp. 184-198, 1945; R. ┼×t. Ciobanu, "Evoluţia, rolul ┼ƒi
├«nsemnâtatea mitropoliei din Vicina", in Peuce, no. VI, pp. 233-241,
1977.
[13] Fontes Historiae Daco-Romanae, III, Bucureşti: Editura Academiei,
1975, p. 451.
[14] Gh. I. Brâtianu, Recherches sur Vicina et Cetatea Albâ, Bucure┼ƒti, 1935,
pp. 56-57.
[15] N. Grâmadâ, "Vicina. Isvoare cartografice, originea numelui,
identificarea ora┼ƒului", in Codrul Cosminului, Cernâuţi, p. 438, 1925.
[16] Fontes Historiae Daco-Romanae, III, Bucureşti: Editura Academiei,
1975, pp. 484-485.
[17] S. Baraschi, "Despre civilizaţia urbanâ din Dobrogea ├«n sec. XI-XIV", in
Studii ┼ƒi cercetâri de istorie veche ┼ƒi arheologie, vol. 42, no. 3-4, p. 149,
1991.
[18] S. Baraschi, "Despre civilizaţia urbanâ din Dobrogea ├«n sec. XI-XIV", in
Studii ┼ƒi cercetâri de istorie veche ┼ƒi arheologie, vol. 42, no. 3-4, p. 93,
1991.
[19] C. C. Giurescu, Probleme controversate ├«n istoriografia Rom├ónâ,
Bucureşti: Editura Albatros, 1977, pp. 143-155.
[20] P. Diaconu, "Despre localizarea Vicinei", in Pontica, no. 3, pp. 275-295,
1970.
[21] Gh. I. Brâtianu, Recherches sur Vicina et Cetatea Albâ, Bucure┼ƒti, 1935,
p. 102.
[22] Gh. I. Brâtianu, Recherches sur Vicina et Cetatea Albâ, Bucure┼ƒti, 1935,
p. 56.
[23] V. Spinei, "Comerţul ┼ƒi geneza ora┼ƒelor din sud-estul Moldovei (secolele
XIII-XIV)", in Analele Brâilei, no. I, pp. 184-186, 1993.
[24] Gh. Brâtianu, "Les origines de la guerre de Curzola (1294-1299) entre
G├¬nes et Venise", in Mélanges d-histoire générale, vol. I, Cluj, 1927,
pp. 94-98; O. Cristea, O. Cristea, Veneţia ┼ƒi Marea Neagrâ ├«n secolele
XIII-XIV. Contribuţii la studiul politicii orientale veneţiene, Brâila:
Editura Istros, 2004, pp. 36-37.
[25] ┼×. Papacostea, "Genovezii ├«n Marea Neagrâ (1261-1453).
Metamorfozele unei hegemonii", in Marea Negrâ. Puteri maritime -
puteri terestre (sec. XIII-XVIII), Bucureşti: Institutul Cultural Român,
2006, pp. 31-34.
[26] ┼×. Papacostea, "Genovezii ├«n Marea Neagrâ (1261-1453).
Metamorfozele unei hegemonii", in Marea Negrâ. Puteri maritime -
puteri terestre (sec. XIII-XVIII), Bucureşti: Institutul Cultural Român,
2006, pp. 187-189.
[27] ┼×t. Andreescu, "Note despre Cetatea Albâ", in Din istoria mârii Negre
(Genovezi, rom├óni ┼ƒi tâtari ├«n spaţiul pontic ├«n secolele XIV-XVII),
Bucure┼ƒti: Editura Enciclopedicâ, 2001, p.10.
[28] A. Pippidi, Contribuţii la studiul legilor râzboiului ├«n evul mediu,
Bucure┼ƒti: Editura Militarâ, 1974, p. 247.
[29] V. Spinei, "Comerţul ┼ƒi geneza ora┼ƒelor din sud-estul Moldovei (secolele
XIII-XIV)", in Analele Brâilei, no. I, p. 193, 1993.
[30] V. Spinei, "Comerţul ┼ƒi geneza ora┼ƒelor din sud-estul Moldovei (secolele
XIII-XIV)", in Analele Brâilei, no. I, pp. 193-195, 1993.
[31] Gh. I. Brâtianu, Marea Neagrâ. De la origini p├ónâ la cucerirea
otomanâ, vol. II, Bucure┼ƒti: Editura Meridiane, 1988, pp. 122-123.
[32] M. ┼×lapac, "Imaginea ora┼ƒului Chilia ├«n lumina surselor documentare",
in Historia Urbana, vol. X, no. 1-2, pp. 27-43, 2002.
[33] O. Iliescu, "Localizarea vechiului Licostomo", in Studii. Revistâ de
istorie, vol. 25, no. 3, pp. 435-462, 1972; G. Airaldi, "I Genovesi a
Licostomo nel sec. XIV", in Studi medievali, s. 3, no. XIII, pp. 967-981,
1972; V. Ciocâltan, "Chilia în primul sfert al secolului al XV-lea", in
Revista de istorie, vol. 34, no. 11, pp. 2091-2096, 1981; ┼×t. Andreescu,
"Une ville disputée: Kilia pendant la première moitié du XVe siècle", in
Revue roumaine d-Histoire, vol. XXIV, no. 3, pp. 217-230, 1985.
[34] Gh. Pungâ, "Consideraţii privitoare la cetatea Chilia Nouâ", in Studii de
istorie medievalâ ┼ƒi de ┼ƒtiinţe auxiliare, vol. I, Ia┼ƒi, 1999, pp. 85-104; ┼×t.
Andreescu, "Note despre cetatea Chilia", in Pontica, no. XXXII, pp.
225-232, 1999.
[35] ┼×t. Andreescu, Din istoria mârii Negre, Bucure┼ƒti: Editura
Enciclopedicâ, 2001, p. 35.
[36] F. Miklosich and J. M├╝ler, Acta et diplomata graeca medii aevi sacra et
profana, vol. I, Viena, 1860, p. 95; O. Iliescu, "Localizarea vechiului
Licostomo", in Studii. Revistâ de istorie, vol. 25, no. 3, pp. 439-440,
1972.
[37] P. Lemerle, L-Emirat d- Aydin, Byzance et l-Occident. Recherches sur la
geste d-Umur-Pacha, Paris, 1957; M. Alexandrescu-Dersca,
"L-expédition d-Umur Beg d-Aydin aux bouches du Danube (1337 ou
1338)", in Studia et acta orientalia, no. 2, 1960.
[38] G. Pistarino, Notai Genovesi in Oltremare. Atti rogati a Chilia d'a
Antonio di Ponz├▓ (1360-1361), Genova, 1971.
[39] V. Cioc├óltan, Mongolii ┼ƒi Marea Neagrâ ├«n secolele XIII-XIV, Bucure┼ƒti:
Editura Enciclopedicâ, 1998, pp. 179-180.
[40] ┼×. Papacostea, "Genovezii ├«n Marea Neagrâ (1261-1453).
Metamorfozele unei hegemonii", in Marea Negrâ. Puteri maritime -
puteri terestre (sec. XIII-XVIII), Bucureşti: Institutul Cultural Român,
2006, pp. 41-42.
[41] Documenta Romaniae Historica, D. Relaţii ├«ntre Ţârile Rom├óne, vol. I,
Bucureşti: Editura Academiei, 1977, p. 39.
[42] Documenta Romaniae Historica, D. Relaţii ├«ntre Ţârile Rom├óne, vol. I,
Bucureşti: Editura Academiei, 1977, p. 87.
[43] Documenta Romaniae Historica, D. Relaţii ├«ntre Ţârile Rom├óne, vol. I,
Bucureşti: Editura Academiei, 1977, p. 49.
[1] V. Cioc├óltan, Mongolii ┼ƒi Marea Neagrâ ├«n secolele XIII-XIV, Bucure┼ƒti:
Editura Enciclopedicâ, 1998, p. 85.
[2] ┼×. Papacostea, "Genovezii ├«n Marea Neagrâ (1261-1453).
Metamorfozele unei hegemonii", in Marea Negrâ. Puteri maritime -
puteri terestre (sec. XIII-XVIII), Bucureşti: Institutul Cultural Român,
2006, pp. 21-49.
[3] O. Cristea, Veneţia ┼ƒi Marea Neagrâ ├«n secolele XIII-XIV. Contribuţii la
studiul politicii orientale veneţiene, Brâila: Editura Istros, 2004; O.
Cristea, "Anotimpurile veneţiene: cronica unei hegemonii e┼ƒuate (1204-
1484)", in Marea Negrâ. Puteri maritime - puteri terestre (sec. XIIIXVIII),
Bucureşti: Institutul Cultural Român, 2006, pp. 76-101.
[4] Gh. I. Brâtianu, Marea Neagrâ. De la origini p├ónâ la cucerirea
otomanâ, vol. II, Bucure┼ƒti: Editura Meridiane, 1988, p. 100; M. Balard,
La Romanie génoise (XIIe-début du XVe siècle), II, Roma: ├ëcole
Française de Rome, 1978, p. 850.
[5] V. Cioc├óltan, Mongolii ┼ƒi Marea Neagrâ ├«n secolele XIII-XIV, Bucure┼ƒti:
Editura Enciclopedicâ, 1998, p. 144.
[6] Gh. I. Brâtianu, "Vicina I. Contributions ├á l'histoire de la domination
byzantine et du commerce génois en Dobrogea", in Academie Roumaine,
Bulletin de la Section Historique, t. X, Bucure┼ƒti, 1923; Gh. I. Brâtianu,
Recherches sur Vicina et Cetatea Albâ, Bucure┼ƒti, 1935.
[7] N. Grâmadâ, "Vicina. Isvoare cartografice, originea numelui,
identificarea ora┼ƒului", in Codrul Cosminului, Cernâuţi, pp. 435-459,
1925.
[8] Gh. I. Brâtianu, Recherches sur Vicina et Cetatea Albâ, Bucure┼ƒti, 1935,
p. 47.
[9] ┼×t. Olteanu, "Comerţul pe teritoriul Moldovei ┼ƒi Ţârii Rom├óne┼ƒti ├«n
secolele X-XIV", in Studii. Revistâ de istorie, vol. 22, no. 5, p. 865,
1969; R. Ciobanu, "Aspecte ale civilizaţiei portuare din Dobrogea la
sfârşitul secolului al XIII-lea şi în secolul al XIV", in Pontica, no. 3, pp.
297-329, 1970.
[10] Gh. I. Brâtianu, Recherches sur Vicina et Cetatea Albâ, Bucure┼ƒti, 1935,
pp. 48-50.
[11] Gh. I. Brâtianu, Recherches sur Vicina et Cetatea Albâ, Bucure┼ƒti, 1935,
pp. 50-52.
[12] V. Laurent, "La domination byzantine aux bouches du Danube sous
Michel VIII Paléologue", in Revue Historique du Sud-Est Européen, vol.
XXII, pp. 184-198, 1945; R. ┼×t. Ciobanu, "Evoluţia, rolul ┼ƒi
├«nsemnâtatea mitropoliei din Vicina", in Peuce, no. VI, pp. 233-241,
1977.
[13] Fontes Historiae Daco-Romanae, III, Bucureşti: Editura Academiei,
1975, p. 451.
[14] Gh. I. Brâtianu, Recherches sur Vicina et Cetatea Albâ, Bucure┼ƒti, 1935,
pp. 56-57.
[15] N. Grâmadâ, "Vicina. Isvoare cartografice, originea numelui,
identificarea ora┼ƒului", in Codrul Cosminului, Cernâuţi, p. 438, 1925.
[16] Fontes Historiae Daco-Romanae, III, Bucureşti: Editura Academiei,
1975, pp. 484-485.
[17] S. Baraschi, "Despre civilizaţia urbanâ din Dobrogea ├«n sec. XI-XIV", in
Studii ┼ƒi cercetâri de istorie veche ┼ƒi arheologie, vol. 42, no. 3-4, p. 149,
1991.
[18] S. Baraschi, "Despre civilizaţia urbanâ din Dobrogea ├«n sec. XI-XIV", in
Studii ┼ƒi cercetâri de istorie veche ┼ƒi arheologie, vol. 42, no. 3-4, p. 93,
1991.
[19] C. C. Giurescu, Probleme controversate ├«n istoriografia Rom├ónâ,
Bucureşti: Editura Albatros, 1977, pp. 143-155.
[20] P. Diaconu, "Despre localizarea Vicinei", in Pontica, no. 3, pp. 275-295,
1970.
[21] Gh. I. Brâtianu, Recherches sur Vicina et Cetatea Albâ, Bucure┼ƒti, 1935,
p. 102.
[22] Gh. I. Brâtianu, Recherches sur Vicina et Cetatea Albâ, Bucure┼ƒti, 1935,
p. 56.
[23] V. Spinei, "Comerţul ┼ƒi geneza ora┼ƒelor din sud-estul Moldovei (secolele
XIII-XIV)", in Analele Brâilei, no. I, pp. 184-186, 1993.
[24] Gh. Brâtianu, "Les origines de la guerre de Curzola (1294-1299) entre
G├¬nes et Venise", in Mélanges d-histoire générale, vol. I, Cluj, 1927,
pp. 94-98; O. Cristea, O. Cristea, Veneţia ┼ƒi Marea Neagrâ ├«n secolele
XIII-XIV. Contribuţii la studiul politicii orientale veneţiene, Brâila:
Editura Istros, 2004, pp. 36-37.
[25] ┼×. Papacostea, "Genovezii ├«n Marea Neagrâ (1261-1453).
Metamorfozele unei hegemonii", in Marea Negrâ. Puteri maritime -
puteri terestre (sec. XIII-XVIII), Bucureşti: Institutul Cultural Român,
2006, pp. 31-34.
[26] ┼×. Papacostea, "Genovezii ├«n Marea Neagrâ (1261-1453).
Metamorfozele unei hegemonii", in Marea Negrâ. Puteri maritime -
puteri terestre (sec. XIII-XVIII), Bucureşti: Institutul Cultural Român,
2006, pp. 187-189.
[27] ┼×t. Andreescu, "Note despre Cetatea Albâ", in Din istoria mârii Negre
(Genovezi, rom├óni ┼ƒi tâtari ├«n spaţiul pontic ├«n secolele XIV-XVII),
Bucure┼ƒti: Editura Enciclopedicâ, 2001, p.10.
[28] A. Pippidi, Contribuţii la studiul legilor râzboiului ├«n evul mediu,
Bucure┼ƒti: Editura Militarâ, 1974, p. 247.
[29] V. Spinei, "Comerţul ┼ƒi geneza ora┼ƒelor din sud-estul Moldovei (secolele
XIII-XIV)", in Analele Brâilei, no. I, p. 193, 1993.
[30] V. Spinei, "Comerţul ┼ƒi geneza ora┼ƒelor din sud-estul Moldovei (secolele
XIII-XIV)", in Analele Brâilei, no. I, pp. 193-195, 1993.
[31] Gh. I. Brâtianu, Marea Neagrâ. De la origini p├ónâ la cucerirea
otomanâ, vol. II, Bucure┼ƒti: Editura Meridiane, 1988, pp. 122-123.
[32] M. ┼×lapac, "Imaginea ora┼ƒului Chilia ├«n lumina surselor documentare",
in Historia Urbana, vol. X, no. 1-2, pp. 27-43, 2002.
[33] O. Iliescu, "Localizarea vechiului Licostomo", in Studii. Revistâ de
istorie, vol. 25, no. 3, pp. 435-462, 1972; G. Airaldi, "I Genovesi a
Licostomo nel sec. XIV", in Studi medievali, s. 3, no. XIII, pp. 967-981,
1972; V. Ciocâltan, "Chilia în primul sfert al secolului al XV-lea", in
Revista de istorie, vol. 34, no. 11, pp. 2091-2096, 1981; ┼×t. Andreescu,
"Une ville disputée: Kilia pendant la première moitié du XVe siècle", in
Revue roumaine d-Histoire, vol. XXIV, no. 3, pp. 217-230, 1985.
[34] Gh. Pungâ, "Consideraţii privitoare la cetatea Chilia Nouâ", in Studii de
istorie medievalâ ┼ƒi de ┼ƒtiinţe auxiliare, vol. I, Ia┼ƒi, 1999, pp. 85-104; ┼×t.
Andreescu, "Note despre cetatea Chilia", in Pontica, no. XXXII, pp.
225-232, 1999.
[35] ┼×t. Andreescu, Din istoria mârii Negre, Bucure┼ƒti: Editura
Enciclopedicâ, 2001, p. 35.
[36] F. Miklosich and J. M├╝ler, Acta et diplomata graeca medii aevi sacra et
profana, vol. I, Viena, 1860, p. 95; O. Iliescu, "Localizarea vechiului
Licostomo", in Studii. Revistâ de istorie, vol. 25, no. 3, pp. 439-440,
1972.
[37] P. Lemerle, L-Emirat d- Aydin, Byzance et l-Occident. Recherches sur la
geste d-Umur-Pacha, Paris, 1957; M. Alexandrescu-Dersca,
"L-expédition d-Umur Beg d-Aydin aux bouches du Danube (1337 ou
1338)", in Studia et acta orientalia, no. 2, 1960.
[38] G. Pistarino, Notai Genovesi in Oltremare. Atti rogati a Chilia d'a
Antonio di Ponz├▓ (1360-1361), Genova, 1971.
[39] V. Cioc├óltan, Mongolii ┼ƒi Marea Neagrâ ├«n secolele XIII-XIV, Bucure┼ƒti:
Editura Enciclopedicâ, 1998, pp. 179-180.
[40] ┼×. Papacostea, "Genovezii ├«n Marea Neagrâ (1261-1453).
Metamorfozele unei hegemonii", in Marea Negrâ. Puteri maritime -
puteri terestre (sec. XIII-XVIII), Bucureşti: Institutul Cultural Român,
2006, pp. 41-42.
[41] Documenta Romaniae Historica, D. Relaţii ├«ntre Ţârile Rom├óne, vol. I,
Bucureşti: Editura Academiei, 1977, p. 39.
[42] Documenta Romaniae Historica, D. Relaţii ├«ntre Ţârile Rom├óne, vol. I,
Bucureşti: Editura Academiei, 1977, p. 87.
[43] Documenta Romaniae Historica, D. Relaţii ├«ntre Ţârile Rom├óne, vol. I,
Bucureşti: Editura Academiei, 1977, p. 49.
@article{"International Journal of Business, Human and Social Sciences:53040", author = "Denis Câprâroiu and Gica Pehoiu", title = "A Type of Urban Genesis in Romanian Outer-Carpathian Area: the Genoan Cities", abstract = "The Mongol expansion in the West and the political
and commercial interests arising from antagonisms between the
Golden Horde and the Persian Ilkhanate determined the
transformation of the Black Sea into an international trade turntable
beginning with the last third of the XIIIth century. As the Volga
Khanate attracted the maritime power of Genoa in the
transcontinental project of deviating the Silk Road to its own benefit,
the latter took full advantage of the new historical conjuncture, to the
detriment of its rival, Venice. As a consequence, Genoa settled
important urban centers on the Pontic shores, having mainly a
commercial role. In the Romanian outer-Carpathian area, Vicina,
Cetatea Albâ, and Chilia are notable, representing distinct, important
types of cities within the broader context of the Romanian medieval
urban genesis typology.", keywords = "Black Sea, Vicina, Cetatea Albâ, Chilia.", volume = "4", number = "6", pages = "772-6", }
